29
Dec
09

Jingle bells, sniff some drugs

Au trecut sărbătorile. Nu pot spune decât „Este, băăăăă!”. Ce este? Este linişte… băăăă!

Când se termină ceva, scapi de altceva care are legătură cu ceva. Dacă s-a terminat Crăciunul, să vedem de ce-am scăpat.

1. Penalii cu zâmbet de drogat lăţit pe faţă

Am mai scris despre fenomen, mă seacă-n continuare. Pentru că eu cred în proverbul (inventat acum) „Te bat de sărbători ca-n restul anului.”.

2. Prezentatorii care ne dau marea veste

„Azi, creştinii sărbătoresc naşterea lui Iisus Hristos”. No shit! Alte noutăţi? Există şi vreo gaură-n stratul de ozon? Apa se face solidă (numai bună să-l pocneşti cu ea-n cap pe idiotul de prezentator) la 0 grade? Gradele alea sunt cumva Celsius?

3. Ştirile despre cum petrec românii Crăciunul

Ca-n fiecare an! La dracu’, exact la fel! Beau, mănâncă, merg la biserică (unii), ajung la spital cu indigestii de toată frumuseţea (pentru că unii tâmpiţi n-au aflat că stomacul nu tolerează cantităţi industriale de mâncare grasă… sau că există pastile care uşurează digerarea piftiei, sarmalelor, caltaboşului, cârnaţilor, micilor şi altor mâncăruri ingerate la o singură masă), intră-n comă alcoolică (pentru că, din nou, unii n-au aflat că e indicat să te opreşti din băut în momentul în care nu te mai poţi ţine pe picioare), îşi întâmpină rudele, îşi vizitează rudele, fac cadouri, primesc cadouri, cântă conlinde, îi înjură pe colindătorii care vin să behăie câteva versuri, le dau bani respectivilor colindători (doar n-o să te faci de râs în faţa vecinilor care, la rândul lor, urmăresc să nu se facă de râs în faţa ta)… trăiesc magia sărbătorilor.

4. Ştirile despre cum petrec românii din diverse regiuni Crăciunul

În principiu, la fel cum o fac de sute de ani! Tradiţiile au mai evoluat, dar nu atât de mult. Nu contează dac-au evoluat într-o direcţie bună sau nu. Trebuie să recunosc, totuşi, că oamenii din mediul rural au tendinţa de-a respecta mai mult spiritul sărbătorilor (detest expresia aceasta). Este posibil să mai auzi, ocazional, că Ion şi Florica (după ce-au consumat multă ţuică) nu s-au înţeles cu privire la cum ar trebui împărţit un cârnat (Florica susţinea că Ion ar trebui să fie gentleman şi să-i dea ei „jumătatea mai mare”, în timp ce Ion considera că el, în calitate de bărbat, are nevoie să manânce mai mult) şi s-au gândit că un topor ar soluţiona conflictul. Ei, şi?

5. Magia sărbătorilor

Unde e?! V-aţi tâmpit? Televiziunile aleargă după rating, oamenii cumpără ca imbecilii, se mănâncă prea mult, se bea mult, se epatează. Unde e magia? În câteva case? OK, haideţi să nu mai vorbim despre ea ca despre un fenomen general. Să acceptăm realitatea.

6. Pornirea de-a crăpa capete

Da, am scăpat şi de imbecilii care se plimbă prin oraş cu tobe si urşi.

7. Filmele de Crăciun

Care, an de an, sunt la putere. An de an, Moş Crăciun îşi caută soţie. Sau e bolnav şi are nevoie de-un înlocuitor temporar (care, de obicei, se nimereşte sa fie cel mai nenorocit om din oraş). Sau s-a făcut al dracului si nu mai vrea s-aducă daruri. Sau e deprimat. Sau a fost părăsit de elfi şi, evident, n-are cadourile pregătite. An de an, Schwarzenegger se bate cu unul pentru un cadou. An de an, Ebenezer are musafiri speciali (bine, „A Christmas Carol” imi place).

8. „Last Christmas I gave you my heart, but the very next day…”

9. Imbecilii care-mi spun că sunt nesimţit, că vreau să le stric Crăciunul şi ca sunt lipsit de sentimente

Nu, tonţilor. N-am nicio problemă cu sărbătorile (în general), dar Crăciunul a devenit un simbol al comerţului. Şi al ipocriziei. Şi al lipsei de realism.

Mi se rupe că vreţi să fiţi mai buni în ziua de Crăciun. Este o dorinţă (aproape) general valabilă. Dacă vreţi să impresionaţi pe cineva, încercaţi să fiţi mai buni 365 de zile pe an. Şi, dacă va pasă de spiritul Crăciunului, încercaţi să mă-nveseliţi. Să m-atrageţi în Tărâmul Magiei. Să-mi împrumutaţi din veselia voastră.

Altfel, nu prea ţine. Predicile vor fi întâmpinate cu un sictir vecin cu dispreţul. Faimosul „o zi pe an nu poţi să fii şi tu altfel” va primi acelaşi răspuns menit să vă enerveze: „Ba pot, dar nu vreau.”, însoţit de un zâmbet… cum îi spune… drăcesc. Anul ăsta am mai auzit o frază (îmi vedeam de-ale mele şi o proastă s-a gândit s-o pună de-o faptă bună şi să-mi arate lumina): „Ăştia ca tine strică sărbătorile.”. Greşit. Unii oameni îşi strică singuri sărbătorile, încercând să-i forţeze pe cei ca mine să le facă pe plac.

De fapt, s-ar putea sa-mi placă sărbătoarea de Crăciun şi să vreau s-o ţin aşa cum am chef. Este posibil şi să nu m-atingă cu nimic. Chiar e atât de importantă părerea mea despre sărbători? Nu alunecă bine sarmalele dacă sunt eu însumi de Crăciun? Face cineva indigestie? Ce-i drept, aş vrea s-o văd şi pe-asta.

[de la Polul Nord, unde Moş Crăciun este beat ca un porc, a transmis Teo]

Anunțuri

1 Response to “Jingle bells, sniff some drugs”


  1. 1 RoleModelu
    Ianuarie 7, 2010 la 11:15 pm

    Mie imi place, ba, Craciunul. Pentru simplul motiv ca e vacanta. Sa facem o trecere in revista: am dormit ca un porc, am mancat ca doi porci, am baut bere si visinata de tara in fiecare seara, m-am jucat pe calculator, am vazut niste filme si in rest am mai ragait si m-am mai scarpinat. Practic, am frecat menta grav de tot. Basca am primit cadouri si bani. Ce zici de-asta?


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: